Statul român trebuie să plătească despăgubiri morale unui polițist de frontieră de la Satu Mare, acuzat de luare de mită și trafic de influență de către DNA, scriu cei de la FANATIK.
Vasile Nintaș, ofițer de poliție în cadrul Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră Satu Mare, a câștigat procesul împotriva DNA și Ministerului Finanțelor, după ce a fost acuzat pe nedrept de luare de mită.
Curtea de Apel Oradea a decis că Vasile Nintaș trebuie să primească despăgubiri morale de 5.000 de euro pentru „frământările interne și stresul emoțional și psihic” pe care le-a suferit. Instanța a constatat că drepturile inculpatului au fost încălcate prin nerespectarea „termenului rezonabil” până la finalizarea dosarului. DNA l-a pus sub acuzare pe Nintaș (împreună cu alți 44 de polițiști de la IJPF Satu Mare) la data de 10 februarie 2006, iar pe 20 decembrie 2019, ofițerul a fost achitat definitiv, pe motiv că „nu există probe că persoana a săvârșit infracțiunea”.
În rechizitoriul procurorilor DNA, Vasile Nintaș era acuzat că „în calitate de ofițer de poliție de frontieră, șef de tură, în data de 10.12.2003, aflându-se de serviciu în punct, a pretins de la martorul … suma de 470 de euro și a primit 440 de euro pentru a-i facilita ieșirea din țară ca turiști”.
Polițistul a fost trimis în judecată în iulie 2006, iar primul termen a avut loc în același an, în decembrie. Cercetarea judecătorească a început abia după patru ani, până atunci existând doar solicitări de amânare a cauzei, conform FANATIK.
Dosarul polițiștilor de la Satu Mare a fost returnat de mai multe ori la DNA, pentru refacerea urmăririi penale, iar procesul pe fond a durat patru ani, până în 2014, când Nintaș a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere. Polițistul a făcut apel, însă dosarul a fost înregistrat abia în octombrie 2015. În 2016, Nintaș a fost achitat, după ce instanța a constatat „omisiuni grave cu privire la judecarea cauzei pe fond”. Decizia a devenit definitivă abia în decembrie 2019, când polițistul a fost achitat.
În anul 2020, Vasile Nintaș a dat în judecată statul român și a solicitat o despăgubire morală în valoare de 168.000 de euro, motivând că a fost privat de mai multe drepturi și a suferit personal în cei 14 ani petrecuți la DNA și în instanță. Polițistul a explicat că, în perioada 27.06.2006 – 20.12.2019, a fost ”pus la dispoziție” de superiorii săi și a fost nevoit să suporte multe restricționări ale drepturilor sale la locul de muncă. Prin deciziile luate la nivelul MAI, i s-a indus mereu convingerea că ar fi preferabil să demisioneze. El a ajuns să fie privit ”ca un infractor” la locul de muncă și nu a putut să avanseze în grad.
În plus, din cauza stresului și presiunii, polițistul s-a îmbolnăvit și a solicitat concediu medical de peste 40 de ori în 14 ani, fiind spitalizat de mai multe ori. Acesta s-a plâns și de un ”linșaj mediatic”, invocând că presa locală l-a prezentat, atât pe el cât și pe ceilalți polițiști, ”ca pe niște infractori care conduc un grup infracțional bine structurat”.
Ancheta și procesul penal au avut un efect ”devastator” pe plan personal, polițistul afirmând că a avut dificultăți în a-și întreține copilul minor din cauza problemelor financiare, salariul său fiind mai mic decât cel minim pe economie. Imaginea sa în ochii copilului a fost afectată iremediabil, după ce acesta a descoperit articolele de presă care îl prezentau ca infractor, continuă FANATIK.
În ianuarie 2022, Tribunalul Satu Mare a admis în parte cererea polițistului și a hotărât ca statul român să plătească o despăgubire în valoare de 10.000 de euro. Totuși, decizia a fost apelată și în februarie 2023 instanța a diminuat valoarea despăgubirilor la 5.000 de euro, considerând că daunele rezultate din înjumătățirea salariului reprezintă despăgubiri materiale, care ar trebui solicitate separat.
În urma unui proces penal îndelungat, un polițist a primit o compensație din partea instanței pentru impactul negativ asupra imaginii sale, în urma publicării de către presă a articolelor care-l prezentau ca infractor. Judecătorii au considerat că durata excesivă a procesului penal a avut un efect negativ asupra reclamantului și au subliniat că în prezent nu există niciun impediment pentru promovarea sa profesională. Decizia instanței nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în decurs de 30 de zile de la comunicare.