În Satu Mare trăiește un mecanic auto pentru care lumea nu e împărțită în oameni, obiecte sau evenimente, ci în sisteme de direcție, frâne, filtre și senzori. Pentru el, tot ce există pe pământ are un echivalent tehnic și, mai ales, o defecțiune iminentă.
La masa de duminică – „verificarea nivelului de lichide”
Soția toarnă supă în farfurii. El ridică lingura și o rotește ca pe joja de ulei: – „Nivelul e bun, dar lichidul e cam tulbure. Dacă era lichid de frână, nu trecea RAR-ul. Mai adaugă un praf de sare, ca aditiv.”
Când ajunge la sarmale: – „Încălzirea e neuniformă. E ca la o bujie care nu aprinde cum trebuie. Trebuie verificată flacăra de la aragaz, sigur trage aer fals pe undeva.”
În sufragerie – „probleme la sistemul de suspensii”
Copilul sare pe canapea. – „Ai grijă, amortizoarele sunt deja obosite. Dacă mai sari așa, schimbăm tot setul de arcuri! Și să nu uităm de geometrie, că altfel mergi strâmb la școală.”
Soția oftează: – „E copil, nu Logan de 2005.” – „Da, dar și copilul are direcție. Dacă scapă volanul din mâini, cine răspunde?”
La cumpărături – „analiză de zgomote”
În supermarket, căruciorul scârțâie discret. El se apleacă imediat: – „Clar, rulmentul roții stânga e dus. Dacă ar fi venit la mine, îl rezolvam cu 50 de lei. Așa, merge cu risc de accident. O să pun reclamație: carcasele de rulment nu sunt etanșe.”
Casiera ridică sprâncenele: – „Domnule, e un cărucior.” – „Doamnă, orice merge pe roți intră la întreținere periodică. Și un tăvălug, și un TIR. Ăsta nu trece ITP-ul nici pe pile.”
La medic – „diagnostic eronat”
Soția merge la control și povestește acasă: – „Mi-a zis doctorul că am tensiunea mare.” – „Normal, ai presiunea prea ridicată în sistem. Supapa de siguranță nu mai face față. Și pompa de circulație – adică inima – lucrează la turație prea mare. Dacă era motor, îi schimbam garnitura de chiulasă. Dar tu… trebuie să bei mai multă apă.”
Apogeul: ședința cu părinții
Diriginta: „Avem de discutat despre teme, note și excursia de la primăvară.” Părinții murmură aprobator. El ridică mâna, cu fața gravă: – „Doamnă, eu am o întrebare tehnică. Copiii noștri când fac inspecția periodică? Le-a verificat cineva frânele? Am observat că al meu nu se oprește nici când îi zic ‘stai!’ – clar e ceva la etrieri. Și la filtre cum stăm? Le schimbați anual? Copilul meu respiră greu, cred că are filtrul de polen colmatat.”
Diriginta, confuză: „Domnule, aici vorbim de educație, nu de automobile.” – „Păi educația e ca motorul: dacă nu-i faci schimbul de ulei la timp, se gripează. Și, scuzați-mă, dar lipsa temelor e ca martorul de bord aprins: îl ignori azi, mâine plătești reparația.”
Sala izbucnește în râs. El rămâne serios, convins că a spus un adevăr universal.
(Acest articol este un pamflet și trebuie tratat ca atare)
