Scene neobișnuite au fost surprinse săptămâna aceassta în fața și interiorul băncilor din Satu Mare, unde cozi lungi de sătmăreni îngrijorați așteptau să își schimbe leii în euro sau alte valute considerate mai sigure. Valul de panică vine pe fondul unei instabilități politice accentuate, potențat de rezultatele incerte ale primului tur al alegerilor prezidențiale și de o serie de factori economici îngrijorători la nivel național.
Temerile localnicilor sunt alimentate de o conjunctură economică delicată. Decizia PSD de a părăsi coaliția de guvernământ, alături de rezultatul primului tur al prezidențialelor, a zguduit serios piața valutară. Cursul euro a explodat, atingând astăzi un nou record de 5,0991 lei, după o creștere de peste 12 bani în doar două zile. Această evoluție a depășit cu mult așteptările analiștilor, semnalând o nervozitate crescută în rândul populației.
Mulți sătmăreni se tem de o posibilă victorie a candidaților cu viziuni izolaționiste în turul doi al alegerilor. Există îngrijorarea că o astfel de schimbare politică ar putea duce la îndepărtarea României de Uniunea Europeană și la pierderea fondurilor vitale din PNRR, adâncind și mai mult criza economică. Această perspectivă sumbră a determinat pe mulți să caute refugiu în valute stabile, protejându-și astfel economiile.
Un semnal de alarmă important vine și din partea gigantului financiar JP Morgan, care a recomandat clienților săi să parieze pe deprecierea leului până la pragul psihologic de 6 lei pentru un euro. O astfel de prognoză, venită dintr-o sursă credibilă, nu face decât să amplifice panica în rândul populației.
În încercarea de a stabiliza situația, Banca Națională a României (BNR) a intervenit pe piață, însă amploarea deprecierii sugerează că eforturile inițiale ar putea fi insuficiente. În paralel, BNR a recurs și la instrumente de politică monetară, determinând creșterea indicelui ROBOR. Indicele la trei luni a urcat la 6,47%, cel mai ridicat nivel din iulie 2023, ceea ce va duce inevitabil la creșterea ratelor la creditele în lei. Situația este similară și pentru indicii ROBOR la șase și 12 luni, care au atins valori comparabile cu cele de acum doi ani.
Această instabilitate se reflectă și în piața obligațiunilor de stat, unde randamentele la titlurile cu scadența la 10 ani au depășit pragul de 8%. Această evoluție îngreunează capacitatea statului de a se împrumuta în condiții avantajoase.
Într-un context atât de volatil, decizia Consiliului de Administrație al BNR privind rata de referință, programată cu doar două zile înainte de turul doi al alegerilor, devine crucială. Presiunea este imensă, iar situația actuală este considerată de unii analiști chiar mai dificilă decât cea din timpul pandemiei.
Pe lângă euro, și alte valute importante au înregistrat creșteri semnificative față de leu. Francul elvețian a atins un nou maxim istoric de 5,4466 lei, iar lira sterlină a urcat la 5,9866 lei. Chiar și aprecierea dolarului american pe piețele internaționale a dus la o creștere a cursului acestuia în România, atingând 4,4898 lei.
În acest climat de incertitudine, chiar și aurul, considerat o investiție sigură în perioade de turbulențe, a înregistrat o creștere a prețului în lei, ajungând la un nou record istoric de 487,1276 lei pe gram.
Întrebarea care planează acum este cât timp va dura această panică și ce măsuri concrete vor fi luate pentru a restabili încrederea în economia românească. Sătmărenii, la fel ca mulți alți români, așteaptă cu nerăbdare semnale clare de stabilitate și responsabilitate politică pentru a-și recăpăta liniștea financiară.
