Radonul, un gaz radioactiv inodor și incolor, reprezintă a doua cauză principală de cancer pulmonar după fumat, însă rămâne un pericol necunoscut pentru mulți români. Din păcate, Satu Mare face parte din orașele unde concentrația este una foarte mare.
Deși Uniunea Europeană a cerut încă din 2013 ca statele membre să ia măsuri pentru monitorizarea și reducerea expunerii la acest gaz, România a întârziat semnificativ în implementarea acestor măsuri. Abia în 2018, prin Hotărârea Guvernului nr. 526, a fost aprobat Planul Național de Acțiune pentru Radon (PNAR), însă datele colectate nu au fost făcute publice, iar campaniile de informare și educare a populației au fost demarate abia în 2024, după alți 6 ani.
Radonul se acumulează în clădiri prin fisurile din fundație, fiind un risc mai mare în zonele cu mai mult uraniu în sol, cum este Transilvania, dar și în orașe mari precum București, Iași și Timișoara. Studii realizate în anii trecuți, la Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB), au arătat că Transilvania este zona cea mai expusă la creşteri ale radonului în aer. Potrivit specialiştilor clujeni, valori crescute de radon apar în mai multe judeţe din ţară, 16 înregistrând concentraţii ale radonului care depăşeau pragul admis. Este vorba despre: Alba, Arad, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Caraş-Severin, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sibiu, Sălaj, Satu Mare şi Timiş.
La Satu Mare, nivelul de concentrație al radonului este undeva la nivel mediu, între 100-200, respectiv 200-500 Bq/m³. În casă, acest gaz este emanat din pardoseli și pereți, de multe ori, concentrația din interior fiind mai mare decât cea din exterior.
Cu toate că gazul nu poate fi detectat fără teste specializate, expunerea pe termen lung crește semnificativ riscul de cancer pulmonar. Ministerul Sănătății a pus recent în dezbatere un proiect de hotărâre privind strategia de informare și educare a publicului, care include măsuri de testare și remediere a concentrațiilor mari de radon în locuințe și clădiri publice.
Strategia se concentrează pe sensibilizarea publicului, formarea specialiștilor și promovarea măsurilor de prevenție, iar mesajele adresate cetățenilor subliniază necesitatea testării și protejării împotriva acestui „ucigaș tăcut”.
