După patru zile de reflecție profundă (în pijamale), miros de drob și somn de voie, bugetarii din Satu Mare au fost nevoiți să înfrunte realitatea dură: trebuie să se întoarcă la serviciu. Azi, 22 aprilie, clădirile instituțiilor publice au fost populate din nou de siluete trase la față, care plâng în gând după minivacanța de Paște și se întreabă dacă viața chiar merită trăită fără libere legale.
„Este crunt. Mi-am făcut o cafea și am plâns în ea”, a declarat, cu voce tremurândă, un inspector superior care a reușit să apese butonul de „Power” la imprimantă.
Depresia bugetară s-a instalat brusc când aceștia au realizat că următoarea minivacanță e abia peste… 10 zile! Practic, un secol în ani de instituție publică.
„Ne-au lăsat iar la muncă. Ca pe niște oameni normali. Cum se poate așa ceva?”, s-a revoltat un funcționar care a uitat parola de la calculator în cele 4 zile de odihnă profundă.
Singura rază de speranță rămâne Ziua Muncii de pe 1 Mai, care pică joia. Guvernul a anunțat cu generozitate că ziua de vineri, 2 mai, va fi și ea liberă, ca să nu le scadă randamentul în a doua jumătate a anului. Desigur, ziua respectivă va trebui recuperată până pe 31 mai, prin prelungirea programului de lucru. Asta înseamnă că între 3 și 5 minute în plus pe zi vor fi petrecute privind ecranele în gol sau completând formulare care se pierd oricum la secretariat.
Până atunci, însă, bugetarii trebuie să reziste. Cu greu. Cu multă cafea. Și cu speranța că iunie vine cu Rusalii. Sau măcar cu ceva.
(Acest articol este un pamflet și trebuie tratat ca atare)
