Într-o dezbatere intensă din Parlamentul României la data de 14 noiembrie 2023, s-a adus în atenție o problemă semnificativă cu privire la distribuirea bugetului în anii următori. Acuzația principală susține că Guvernul, în perioada 2023-2024, efectuează alocări financiare în funcție de calcule electorale, ignorând obligațiile legale și morale.
Articolul începe prin evidențierea principiilor fundamentale ale Constituției României, care impun respectarea legilor ca o obligație. Cu toate acestea, se afirmă că Guvernul acționează în detrimentul acestor principii, distribuind resurse în mod discreționar în favoarea partidului deținător al funcției de prim-ministru.
Un aspect deosebit de sensibil este adus în atenție – tratamentul persoanelor persecutate din motive etnice în perioada 1940-1945. Se argumentează că, deși Parlamentul a instituit o indemnizație pentru aceștia, Guvernul, prin ministru de finanțe Adrian Câciu, amână acordarea acestor drepturi sub pretextul lipsei de resurse financiare. Se pune sub semnul întrebării coerenta priorităților bugetare, evidențiindu-se exemplul județului Satu Mare, unde comunitățile au suferit nedreptăți grave.
Critici aspre sunt îndreptate împotriva deciziilor ministrului de finanțe Adrian Câciu, care este acuzat de gestionare defectuoasă a bugetului, cu consecințe negative asupra celor afectați. Ordonanța de urgență 168/2022, care amână acordarea drepturilor pentru încă un an, este prezentată ca o alegere politizată care afectează în special cei mai vulnerabili membri ai societății.
În final, articolul subliniază pericolul ca astfel de practici să persiste în contextul apropierii alegerilor din 2024. Se face apel la respectarea legii și acordarea drepturilor cuvenite celor care au suferit în trecut, în ciuda promisiunilor electorale grandilocvente făcute de liderii politici. Se trage un semnal de alarmă cu privire la necesitatea prioritizării dreptății sociale și reparării istorice, indiferent de jocurile politice dinaintea alegerilor.
ÎNTREBAREA PUSĂ DE ADRIAN COZMA:
Către: Prim-ministrul României
Domnului Marcel CIOLACU
Ministrul finanțelor
Domnului Marcel BOLOȘ
De la: Deputat PNL
Adrian-Felician COZMA
Obiectul întrebării: Acordarea drepturilor stabilite pentru copiii persoanelor care s-au aflat în una dintre situaţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr.105/1999
Stimate domnule ministru,
Prin Ordonanţa de urgenţă nr. 168 din 8 decembrie 2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative s-a prorogat pentru data de 1 ianuarie 2024 acordarea drepturilor stabilite pentru copiii persoanelor care s-au aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c) şi g) din Ordonanţa Guvernului nr.105/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru copiii prevăzuţi la art. 31 alin. (1) din aceeaşi ordonanţă.
Argumentele invocate de Guvernul României pentru nerespectarea prevederilor legii au fost legate de prudența bugetară, de necesitatea menținerii cheltuielilor în parametri de deficit conveniți și de lipsa resurselor bugetare. În condițiile în care Guvernul României adoptă măsuri cu un impact bugetar imens pentru anii următori, vă solicit, domnule prim-ministru, domnule ministru al finanțelor, următoarele precizări:
- Aveți în intenție ca la momentul adoptării proiectului de lege privind bugetul de stat pentru anul 2024 să alocați credite bugetare pentru acordarea drepturilor stabilite pentru copiii persoanelor care s-au aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c) şi g) din Ordonanţa Guvernului nr.105/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru copiii prevăzuţi la art. 31 alin. (1) din aceeaşi ordonanţă sau intenționați să prorogați din nou acest termen?
- Dacă bugetul de stat nu își poate asuma impactul bugetar al măsurii, de ce nu vă asumați și nu inițiați un act normativ pentru anularea drepturilor persoanelor și copiilor care au dispărut sau au fost exterminați în trenul morţii, în timpul masacrelor îndreptate împotriva populaţiei minoritare, în timpul deportării în ghetouri şi lagăre de concentrare din străinătate, în timpul privării de libertate în locuri de detenţie sau în lagăre de concentrare, în timpul refugierii, expulzării sau strămutării în altă localitate, în timpul evacuării din locuinţa pe care o deţinea, în timp ce a făcut parte din detaşamentele de muncă forţată?
Solicit formularea răspunsului în scris.
Cu apreciere,
Adrian-Felician COZMA
Deputat PNL
