În spațiul public au apărut, în ultima perioadă, mai multe controverse și acuzații potrivit cărora sătmărenii ar fi „obligați” să plătească apa de ploaie.
În realitate, specialiștii atrag atenția că nu este vorba despre o taxă pe fenomenul natural, ci despre acoperirea costurilor generate de colectarea și evacuarea apelor meteorice prin sistemul public de canalizare.
Apa meteorică – rezultată din precipitații – ajunge în canalizarea orașelor, iar de acolo trebuie transportată, pompată și, în unele cazuri, tratată. Aceste procese implică cheltuieli pentru operatori, motiv pentru care administrațiile locale au obligația legală să găsească soluții de finanțare.
Taxele pentru apa pluvială nu sunt o noutate a anului 2025, ci există de zeci de ani, atât în România, inclusiv la Satu Mare, cât și în numeroase state europene.
Cine plătește apa de ploaie?
Taxele pentru apa de precipitații sunt achitate de toți proprietarii de imobile – persoane fizice, companii sau instituții – care au suprafețe pavate ori construite de pe care apa se scurge în canalizare. Costurile se aplică doar utilizatorilor conectați la sistemul public.
Important de menționat: aceste taxe nu sunt stabilite de operatorii regionali de apă și canalizare, ci de consiliile locale, în baza Legii nr. 241/2006 privind serviciul de alimentare cu apă și de canalizare.
Cum se calculează?
Volumul de apă meteorică facturat se determină pe baza:
-
suprafețelor declarate la încheierea contractului de furnizare,
-
coeficienților de scurgere specifici fiecărei suprafețe,
-
precipitațiilor medii anuale.
Metodologia este uniformizată la nivel național pentru operatorii regionali și este aliniată practicilor europene.
Un sistem aplicat în toată țara
Capitala nu este un caz singular. Taxa pentru apa pluvială se aplică și în alte mari orașe precum Cluj-Napoca, Arad, Craiova, Brașov, Iași, Constanța, Timișoara, Suceava, Bacău, Buzău, Reșița, Pitești, Drobeta Turnu Severin, Satu Mare, Baia Mare, Târgu Mureș, Târgu Jiu, Deva, Sibiu, Oradea și Alba Iulia.
